Dezbaterile au avut ca scop gasirea raspunsului la o intrebare aparent simpla: mai este Mircea Eliade resimtit ca actual astazi, in asa fel incat sa il putem „saluta” prin formula „Buna seara, domnule Mircea Eliade!”, ca si cum ar continua sa fie alaturi de noi, sau, din contra, a devenit un scriitor clasic? Pe parcursul conferintei, aceasta intrebare a indreptat discutiile catre alte probleme contemporane, legate de valorile care mai sunt respectate astazi si chiar de identitatea romanilor si de modul in care aceasta este comunicata Celuilalt.

Dan C. Mihailescu a sugerat faptul ca minimalizarea lui Eliade si atitudinea de rezerva fata de acesta pornesc si de la neincrederea ca un mare savant poate sa faca „literatura pur si simplu”. Iar romanele autorului pot fi citite astazi cu la fel de multa pasiune ca si in trecut. De altfel, criticul a subliniat, pe un ton glumet, ca, desi proza fantastica nu mai este la moda astazi, literatura de consum fiind dominata de stilul fantasy, romanele lui Eliade ar trebui sa faca furori: „Astazi se citesc romane cu vampiri. Asadar, Domnisoara Christina ar trebui sa faca furori printre domnisoarele de astazi, amatoare de colti.” De altfel, si Sorin Alexandrescu a adus in discutie proza fantastica a lui Eliade, vorbind despre romanele Domnisoara Christina si Sarpele si indicand faptul ca Eliade este comparat ca scriitor cu Henry James, autorul nuvelei O coarda prea intinsa.

Mircea Eliade a subliniat adesea in operele sale existenta in cultura romana a unei mari linii directoare nationale, care a pornit de la Cantemir si a fost continuata cu Eminescu, Hasdeu, Parvan si Iorga. In acest context, profesorul Sorin Alexandrescu a propus salii si invitatului spre dezbatere urmatoarea intrebare: putem, simtim ca este just sa-l atasam astazi pe Eliade acestei mari linii? Mai mult decat atat, daca il adaugam acestei liste, lista in sine ramane actuala? Si nu in ultimul rand, mai exista vreo lista de valori dupa care ne mai ghidam astazi?

Sorin Alexandrescu a adus o serie de argumente pentru care linia inceputa de Cantemir si finalizata de Mircea Eliade poate fi considerata o linie majora in cultura romana. In primul rand, deoarece toti continuatorii acestei linii aveau o cultura enciclopedica, lucru foarte rar in ziua de astazi. Aceasta idee a fost de altfel readusa in discutie ulterior si de Dan C. Mihailescu, care a afirmat ca enciclopedismul nu mai exista in zilele noastre, poate doar cu mici exceptii, si ca in prezent se merge pe o „hiperspecializare ingrozitoare”, in special in Occident. Un al doilea argument in favoarea perceperii acestei linii drept una majora pentru cultura romana este reprezentat de existenta unei specializari, a unei focalizari a personalitatilor enumerate pe unul-doua domenii, in ciuda unei cuprinderi enciclopedice a culturii. Al treilea argument este reprezentat de marea afiliere internationala (Dimitrie Cantemir a fost primul roman cunoscut in strainatate), iar al patrulea, de preocuparea pentru valorile romanesti.

Conferinta a fost urmata de o sesiune de intrebari primite din partea membrilor publicului, care s-au dovedit si de aceasta data la fel de implicati in dezbatere, aducand completari si comentarii si generand noi teme de discutie, de la sublinierea rolului de formator al lui Mircea Eliade pana la modul in care Oceanografia este relevanta pentru tinerii de astazi.

Despre proiect

Seria de conferinte „Cultura bate criza” propune publicului "oameni si idei-forta". “«Cultura bate criza» este un spatiu al reflectiei despre lume, despre noi insine si despre valori autentice; echidistant fata de grupurile de putere, fara politizari si vedetisme, nici acuzatii ori victimizari inutile”, sustine Sorin Alexandrescu.

Acest proiect este realizat gratie colaborarii dintre Centrul de Excelenta in Studiul Imaginii (CESI) de la Universitatea din Bucuresti si Biblioteca Centrala Universitara „Carol I” din Bucuresti (BCU), ca si a sustinerii de catre partenerii media „Observator Cultural”, „Dilema Veche”, „Scena.ro”, „LiterNet.ro”, „Metropotam.ro”, „Radio Romania Cultural”, „24 FUN”, „Calendar Evenimente”, „Infocarte.ro” si Universitatea din Bucuresti.