În anul în care România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri, m-am învrednicit şi eu să cinstesc acest mare eveniment istoric al românilor prin tipărirea celei de-a II-a ediţii (revizuită şi adăugită) a lucrării „Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman”, aducând astfel un pios omagiu de recunoştinţă tuturor Eroilor Neamului Românesc din toate timpurile şi din toate locurile pământeşti.

          Mi-am asumat în faţa istoriei această nobilă şi onorantă iniţiativă de a scrie o carte despre credinţa şi eroismul românilor, pornind de la unul dintre cele mai măreţe monumente ridicate vreodată pe pământ românesc - CRUCEA EROILOR de pe Muntele Caraiman - şi închinat cu multă trudă şi dăruire bravilor ostaşi români apărători ai trecătorilor montane carpatine de dincolo de frumoasa Vale a Prahovei. Un falnic monument cu dublă semnificaţie - spirituală şi omagială - care aminteşte astăzi de sacrificiul suprem al vieţii pe care înaintaşii noştri l-au făcut căzând pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial pentru Întregirea Neamului, război al speranţelor şi visurilor împlinite cu sacrificii şi jertfe supreme.

          Scrierea cărţii a reprezentat pentru mine o adevărată provocare care a necesitat o temeinică documentare din diverse domenii, precum religie, istorie, geografie şi inginerie, conturându-se în final o carte-document argumentată prin informaţii inedite, necunoscute de gazetarii şi istoricii de astăzi despre istoria acestui monument, extrase din fonduri arhivistice şi presă interbelică şi reproduse integral, corelarea lor clarificând multe aspecte contradictorii apărute în decursul timpului, cu precădere în perioada postdecembristă, punând istoria monumentului în lumina adevărului istoric.

          Iată câteva exemple de informaţii greşit consemnate:

 Se spune că: - începutul construcţiei s-a făcut în anul 1926.

În realitate: - lucrările au început în anul 1924.

Se spune că: - Iniţiativa i-a aparţinut Reginei Maria.

În realitate: - Iniţiativa i-a aparţinut unui „bătrân sfătos” din Buşteni, informaţie extrasă din presa prahoveană a anului 1922;

Se spune că: - Arhitecţii monumentului sunt Georges Cristinel şi C-tin Procopiu.

În realitate: - Arhitectul este Ludovic Dolinski;

Se spune că: - Finanţarea proiectului s-a făcut din fonduri externe.

În realitate: - Finanţarea a fost asigurată de C.F.R.;

Se spune că: - Se spune că structura metalică a fost realizată la Reşiţa.

În realitate: - A fost realizată la Reşita DAR... din fierul podurilor distruse în luptele din Trecătoarea Predeal;

Se spune că: - Sfinţirea monumentului s-a făcut în 1928.

În realitate: - Sfinţirea monumentului s-a făcut în 1927, conform unei informaţii de presă din anul 1927.

Iar exemplele pot continua ...

În speranţa că v-am stârnit curiozitatea şi dorinţa de a detalia toate aspectele privitoare la acest subiect, va pot spune că oricând vă stau la dispoziţie pentru un dialog mai lărgit pe marginea lucrării.

Cu mulţumiri,                                                   Curtea de Argeş

Paul Adrian Cristescu                                      22 august 2018

Tel: 0742.633.202