În prezent, bolile de plămân au o frecvență din ce în ce mai ridicată și rămân o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Cauzele îmbolnăvirilor de plămân în secolul XXI sunt corelate direct cu nivelul de industrializare al unei țări și implicit cu nivelul de poluare al aerului din interior și exterior. Expunerea la poluanții din aer are efecte negative substanțiale asupra sănătății umane

În țările dezvoltate aerul poluat este compus, în principal, din: dioxid de azot (provenit din arderea combustibililor fosili, precum: cărbune, petrol, gaze), ozon, care se găsește în smogul urban (datorat interacției razelor solare cu dioxidul de azot și hidrocarburile din atmosferă), precum și din particule în suspensie (lichide sau solide, de dimensiuni foarte mici, provenite din activitatea industrială, trafic rutier). Totodată, arderea biocombustibililor (lemn, resturi de origine vegetală și animală) precum și fumatul pasiv sunt factorii principali responsabili pentru aerul poluat din interior în țările aflate în curs de dezvoltare. Printre bolile de plămân cel mai des întâlnite cauzate de expunerea prelungită la poluare se remarcă: infecţiile pulmonare, astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), cancerul pulmonar.

S-a observat că bolile de plămân au o incidență mai mare în cazul în care persoanele desfășoară activități în sectoarele cu risc crescut de îmbolnăvire, cum sunt, spre exemplu, lucrătorii din sectorul industrial, minier și extractiv, mai ales când normele de protecție a muncii nu sunt respectate iar angajații nu sunt echipați corespunzător cu echipamente de protecție. Silicoza este o boală ocupațională extrem de gravă la care sunt predispuși angajații care lucrează în domeniul sablării, în cazul utilizării unui agent toxic de sablare, cum este, de exemplu, nisipul cuarțos. Această boală este cauzată de inhalarea particulelor de dimensiuni extrem de fine (în microni, µ) de dioxid de siliciu alveolar liber cristalin (SiO₂ l.c.) care se fixează în celulele alveolare din plămân. Pe măsură ce se instalează, aceste particule nu mai pot fi eliminate din corp, prin nicio formă de tratament. În timp, ca reacție de apărare împotriva acestor particule străine fixate în plămân, organismul produce țesut nou în jurul acestora, ducând la formarea de noduli multipli în plămâni, care generează insuficiență respiratorie, alte tipuri de complicații, cancer și deces. Pentru a preveni îmbolnăvirile de silicoză, companiile trebuie să conștientizeze riscul la care își expun angajații dacă nu respectă prevederile în domeniu privind utilizarea de materiale de sablare non-toxice și echipamente de protecție certificate pentru lucrători.

Utilizarea nisipului cuarțos ca material de sablare a fost interzisă în multiple țări europene și este nerecomandată de către organismele de profil în domeniul sablării: NACE, FROSIO și SSPC, datorită faptului că generează aproximativ 90% dioxid de siliciu liber cristalin (silice cristalină, silicați liberi) în aerul de respirat, fapt care îl face extrem de periculos pentru apariția silicozei. Un material de sablare certificat ca fiind non-toxic produce mai puțin de 0,1% silicați liberi în aerul de respirat, în timpul sablării. Printre materialele de sablare non-toxice și ecologice, recomandate pentru operațiunile de sablare se numără: (1) diferite tipuri de zgură pentru sablarea în spații deschise (zgură de cupru), (2) alice angulare de inox și alice cilindrice de inox cu multiple reutilizări, pentru sablarea și durificarea suprafețelor care nu permit contaminarea feroasă (în cazul suprafețelor de aluminiu, cupru, titan), (3) alice angulare de oțel și bile de oțel reutilizabile în mai multe cicluri de sablare, folosite pentru sablări rapide și agresive în cabinele de sablare, în cazul suprafețelor dure (granit, oțel), (4) diferite tipuri de corindon (electrocorindon alb, electrocorindon maro) și granat roșu pentru sablări fără contaminare feroasă, în spații deschise, (5) bile de sticlă pentru curățarea prin sablare a instrumentelor fine, în industria farmaceutică și aeronautică.

Pe lângă utilizarea unor agenți de sablare non-toxici și ecologici, riscurile aferente îmbolnăvirilor de plămân scad prin utilizarea unor echipamente de protecție în conformitate cu prevederile în domeniu. Alegerea unei capote de sablare certificată este de importanță majoră pentru sănătatea operatorilor. Astfel, o cască de sablare conformă cu prevederile emise de către OSHA (SUA) și/sau ANSI oferă protecție ridicată la impact, împotriva zgomotului și împotriva prafului ce se formează în timpul sablării. Totodată, o cască de sablare optimă trebuie să distribuie uniform greutatea pe umeri pentru a nu pune presiune pe gâtul operatorilor, să permită mișcarea liberă a capului în timpul lucrului, o vizibilitate bună în timpul operațiilor de sablare prin geamul de observație și încălzirea sau răcirea aerului de respirat.

Echipamentele de sablare pot pune în pericol sănătatea operatorilor dacă nu se desfășoară cu regularitate operațiunile de întreținere și mentenanță recomandate. Reparațiile trebuie realizate de personal autorizat și calificat, în conformitate cu schema tehnică a mașinilor, fără a face improvizații și fără a aduce modificări în funcționalitatea dispozitivelor. Elementele consumabile, cum sunt duzele, furtunul de sablare și de aer comprimat trebuie inspectate periodic și înlocuite imediat când sunt uzate.

GritSablare este lider național în furnizarea unei game variate de materiale de sablare ecologice și non-toxice, cu un conținut de silicați liberi mai mic de 0,1%: zgură de cupru, alice angulare de inox, alice cilindrice de inox, alice de oțel, bile de oțel, electrocorindon alb, electrocorindon maro, granat roșu, bile de sticlă. Totodată, compania este distribuitor unic în România al echipamentelor de sablare Gläsner, realizate în Germania, la cele mai înalte standarde de calitate: camere de sablare, cabine de sablare, instalații de sablare de exterior. Gläsner este un nume de referință în domeniul echipamentelor de sablare, având o experiență în domeniu de peste 40 de ani.